ru | en
KARACENŢEV Elena Alexandru KARACENŢEV Elena
02 Decembrie, 1960
Sankt-Petersburg, Federaţia Rusă

Titularizare UAP
03 Februarie 1995, secţia Grafică

Rezidenţa
Str. Bernardazzi, 28, ap. 1, MD – 2001, Chişinău, Republica Moldova

Tel. (dom): [+373.22] 276549
Tel. (atelier): [+373.22] 499413



Formarea
1975-1978 - Liceul Academic de Stat de Artă B.V. Johanson din Sankt Petersburg a Academiei Ruse de Arte (fost: Şcoala de Arte Plastice B. V. Iohanson Academiei de Arte a URSS), clasa profesorilor Zaozerskiy Boris Konstantinovici, Sencikov Vladislav I.
1979-1985 - Secţia Grafică de Carte, Facultatea Grafică, Institutul Academic de Stat de Pictură, Sculptură şi Arhitectură I.E. Repin din Sankt Petersburg  (fost: Institutul de Pictură, Sculptură şi Arhitectură I. E. Repin din Leningrad), clasa profesorilor Epifanov Evghenii Dmitrievici, Ptahova Irina Ivanovna, Kim Li
Consacrarea
1984 Debutează cu o serie grafică Petersburg, Expoziţia Tineretului, Manej, Sankt-Petersburg
1993 Titularizată membru Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova
1995 Membră AIAP UNESCO
Expoziţii personale
1997 - Mesaje de la Tristan Tzara "ÎN RE…", organizară de Centrul de Artă Contemporană KSA:K, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
1998 - Lucrări recente, Muzeul Naţional de Arte Plastice, Chişinău
2001 - Lumini/gest, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, UAP, Chişinău
2003 - Grafică, Centrul Japonez, Chişinău
2003 - Grafică, Clinica de Medicină Estetică Sancos, Chişinău
2006 - Grafică, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău
Expoziţii grup
1984 - Expoziţia tineretului. Manej, Sankt-Petrsburg
1985 - Expoziţia de primăvară, Sala Uniunii Artiştilor Plastici din Sankt Petrsburg
1992-2010 - Autumnala, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
1992-2010 - Saloanele Moldovei, Bacău-Chişinău
1993-2010 - Limba Noastră cea Română, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
1993 - Expoziţie-concurs Bacoviana, Bacău
1996 - Muzeul de Arte Plastice, Baia Mare, Romania
1996 -Trienala de stampă, Varna, Bulgaria
1997 - Concursul Internaţional de ex-libris Jose Hernandez: In memoriam, Argentina
1997 - Trienala de grafică, Bitola, R.Macedonia
1998 - Bienala Mini-print, Tokyo, Japonia
1998 - Concurs Minigravados 98, Barcelona, Spania
1998 - Mini-lito 98, Chişinău, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
1999 - Minigrafica - Cluj, Romania
1999 - Ex-libris concurs The Baltic road 89, Vilnius, Lituania
2000 - Lilla Europa 2000 – 1st International Biennial of Small Scale Painting and Printmaking, Suedia
2000 - Seminar-atelier: Umbra coloanei lui Brâncuşi-umbra infinitului, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2001 - Ex-libris,concurs - Šiauliai, Lituania
2001 - 2010 - Saloanele de primăvară, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi, UAP, Chişinău
2002 - Sculptura la îngemănare de milenii, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2002 - Paper Art: Grafică pe hârtie manuală. Workshop, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2002 - Paper Art: Grafică pe hârtie manual, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte George Apostu, Bacău
2003 - Hârtie manuală, Simpozion Internaţional, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău
2003 - Ex-libris, Concurs, Kaunas, Republica Lituania
2004-2005 - Junge Kunst aus der Republik Moldau, Bonn, Dresden, Magdeburg, Republica Federală Germania
2006 - Emergenţă,  Sala Rotonda, Iaşi, România
2008 - Galeria Rinascente, Padova, Italia
2009 - Bienala Internaţională de Grafică, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2010 - Intersalon AJV (14th year of the international show of contemporary art), České Budějovice, Praga, Republica Cehă
2010 - Expoziţia Internaţională "Tribuna graphic". 30 creatori de marcă, Muzeul de Artă Cluj-Napoca, România 
Simpozioane, tabere de creaţie
1990 - Iaşi, România
1995 - Tescani, Bacău
1996 - S.Holoşi, Baia Mare, Romania
1998 - Hartiata-98, Galeria Dobrici, Bulgaria
1998 - Mini-lito ’98, Chişinău
2001-2002 - Valea Uzului, Bacău
2003 - Slănic –Moldova,Moineşti, Bacău, România
2005 - Tabăra Internaţională de la Butuceni-Orheiul Vechi, Butuceni, Orhei, R. Moldova 
Lucrări în colecții publice
Republica Kîrgîză, Republica Moldova, România
Lucrări în colecții private
Federaţia Rusă, Franţa, Republica Federală Germania, Republica Kîrgîză, Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii
Alte activități culturale
- cadru didactic – arta plastică:
1993-1999 - Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice, Chişinău
1999, până la zi - Facultatea Arte Plastice şi Design, Universitatea Pedagogică de Stat Ion Creangă, Chişinău
- coorganizator al acţiunilor:
1998 - Mini-lito’98, Chişinău, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2000 - Seminarul-atelier: Umbra coloanei lui Brâncuşi-umbra infinitului, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2002 - Paper Art: Grafică pe hârtie manuală. Workshop, Centrul Expoziţional Constantin Brâncuşi UAP, Chişinău
2002 - Paper Art: Grafică pe hârtie manual, Centrul Internaţional de Cultură şi Arte George Apostu, Bacău
2003 - Hârtie manuală, Simpozion Internaţional, Muzeul Naţional de Artă al Moldovei, Chişinău 
Premii / distincții / titluri onorifice
1999 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din România, la expoziţia-cpncurs de artă contemporană Saloanele Moldovei 
2001 - Premiul de Excelenţă pentru Grafică, acordat de Uniunea Artiştilor Plastici din Republica Moldova
2005 - Premiul Uniunii Artiştilor Plastici din Republica Moldova pentru grafică
Bibliografie
- Carti, cataloage, pliante:
Elena Karacenţev, Simion Zamşa. Catalog. Chişinău, Centrul Soros pentru Artă contemporană, 1997
Elena Karacenţev. Catalog. Texte de criticii de artă Constantin I. Ciobanu şi Eleonora Barbas. – Chişinău, Editura Arc, 2006
Alexa, Tiberiu; Moldovan, Traian; Muscă, Mihai. Centrul artististic Baia Mare. 1896-1996. The Baia Mare Artistic Centre. – Baia Mare,
Editor Muzeul Judeţean Maramureş, 1997
Bienala de stampă. Catalog. Varna, 1997
ŢDH. 2002. Moskovskiy mejdunaroniy hudojestvennây salon. Catalog. Conţine materiale ref. la activitatea şi opera Elenei Karacenţev. – Moskva, 2002
Colesnic, Iurie. Femei celebre din Moldova. Enciclopedie. Conţine articolul: Elena Caracenţev. – Chişinău, 2000
Paper Art. Grafică pe hârtie manuală. Centrul Internaţional de Cultură şi Artă George Apostu. Pliantul expoziţiei. – Bacău, 2002
ArtDialog: Junge Kunst aus der Republik Moldau. Uta Miksche, Artdialog (Bonn, Germany), Rathaus (Hardtberg, Germany), Deutsche Welle,
Neuer Sächsischer Kunstverein, Mitteldeutscher Rundfunk, Otto-von-Guericke. Catalog. – Universität Magdeburg – 2004. –88 P.
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a V-a. Catalog. – Bacău, 1995
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a X-a. Catalog. – Bacău, 2000
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XXII-a. Catalog. – Bacău, 2002
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XIV-a. Catalog. – Bacău, 2004
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XV-a. Catalog. – Chişinău, 2005
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XVI-a. Catalog. – Bacău, 2006
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XVII-a. Catalog. – Chişinău, 2007
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XVIII-a. Catalog. – Bacău, 2008
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XIX-a. Catalog. – Chişinău, 2009
Saloanele Moldovei, expoziţie-concurs de artă contemporană, ediţia a XX-a. Catalog. – Bacău, 2010
Zbârnea, Tudor, Salonul de toamnă, 2005. Concursul Naţional în domeniul Artelor plastice. Ediţia I.
Organizator: Ministerul Culturii şi Turismului al rm. Catalog. – Chişinău, Editura Atelier, 2005
Arta contemporană din Republica Moldova. Catalog. Curator: Zbârnea, Tudor. – Chişinău, Editura Atelier, 2006
Emergenţă. Poster, Iaşi, România, 2006

-Presa periodică:
Barbas, Eleonora. Partea cealaltă – expoziţia "Arta şi joc" de la Chişinău, în Arhitectura&Design. – Bucureşti, 1998, nr. 3
Barbas, Eleonora. Realitatea de dincolo de aparente, în Atelier. – Chişinău, 1998, nr. 3-4
Ciobanu, Constantin. Arheologia metaforei, în Contrafort. – Chişinău, 1995
Mereuţă, Daniela. Expoziţie de pictură la Sancos, în  Timpul. – Chişinău, 2003, Martie 14
Saharneanu, Maria. Elena Caracenţev, în Femeia Moldovei. – Chişinău, 1997, nr.7-11
Sârbu,Cristian. Două contrapuneri pentru un eveniment, în Art-Hoc. – Chişinău, 1998, nr. 4
Note critice
Inconfundabilă din punctul de vedere al expresiei şi al cercului de motive predilecte, grafica Elenei Karacenţev constituie o inspirată incursiune în variata lume a arhetipurilor inconştientului colectiv. Valorile perene ale istoriei şi ale mitului, dar şi angoasele refulate ale condiţiei umane moderne, şi-au lăsat amprenta profundă asupra operei artistei.
Seria „Paradisul pierdut" (1998), omonimă celebrului poem al lui Milton, este o investigaţie în sfera mitului, o încercare de reabilitare prin mijloace grafice contemporane a „antediluvianului" limbaj, propriu desenelor rupestre preistorice. Atît imaginea corăbiei, inspirată de petroglifele din Scandinavia şi Karelia, cît şi imaginea carului cu două roţi, su­gerată de arta neolitică, sînt, de fapt, simboluri solare ancestrale. Aceste simboluri sînt amplasate în proximitatea imaginii unui copac decorativ, cu ramuri dispuse simetric - ale­gorie a „Arborelui vieţii" sau, poate, a „Arborelui cunoaşterii". Mesajul general al acestei serii este profund metaforic: asistăm la mişcarea ciclică a astrului zilei, contemplăm vieţuitoarele terestre din umbra arborelui, desluşim siluetele mai luminoase ale primilor oameni (Adam şi Eva?). De fapt, sîntem transportaţi în afara istoriei ca să devenim martori ai unei secvenţe de eternitate din „Paradisul pierdut".
Imaginea taurului din seria omonimă („Taur", 1998, tehnică mixtă) este inspirată de plastica sigiliilor utilizate în cadrul străvechilor civilizaţii din valea Indului (Cultura Mohenjo-Daro, cea 2400-2000 ani î.e.n., India de Nord-Vest). în unele foi grafice din această serie autoarea păstrează chiar şi pictogramele, nedescifrate pînă în prezent, ce însoţesc reliefurile animalului de pe aceste sigilii. De altfel, plastica imaginii taurului a fost deja exploatată cu succes de autoare şi în seria de gravuri cu genericul „Răpirea Europei". Ca şi în aceste gravuri, Elena Karacenţev exaltă forţa nativă a imensului animal - alegorie a stihiilor htoniene, insuficient domesticite, ale naturii.
 
Seria „Fertilitate" (1998) abordează variaţiile de ordin cromatic ale aceloraşi imagini. Torsul feminin şi peştii - realizaţi în diverse gravuri în tonalităţi diferite - oferă specta­torului tabloul integral al posibilităţilor de valoare originală a aceloraşi motive plastice în arta grafică.
 
Seria „α + β" (1999) pare să fie o interogare (de ordin existenţial!) adresată Universului. Profilul uman, amplasat orizontal şi executat în culori sumbre, este aţintit spre enig­matica diagramă din partea de sus a imaginii. Ce prezintă această diagramă, care este sensul ei, care este rolul personajului prezentat - la toate aceste întrebări spectatorul trebuie să ofere propriul răspuns.
 
Foile grafice „Pasărea roşie" (2001) şi „Pasărea albastră" (2001), realizate în tehnică mixtă, exploatează cu succes acelaşi motiv aviform. Or, identica imagine înaripată, colorată în mod diferit şi aplicată în diverse contexte plastice, creează de fiecare dată efecte originale şi inedite.
 
Lucrările „Ritm I" şi „Ritm II" (ambele - 1998, tehnică mixtă) prezintă, de fapt, o suprapunere succesivă a două (sau chiar a mai multor!) imagini. Peste motivul plastic de bază, prezentat într-o tehnică policromă, cu nuanţe palide şi pastelate, este suprapusă reţeaua de „triunghiuri" sau de „zăbrele" care îmbogăţeşte substanţial şi ordonează structura rit­mică a foilor grafice.
 
Portretele fiicei Sanda constituie un capitol distinct în creaţia artistei. Unele din aceste portrete, prin profilul lor strict, conturat cu o singură linie, ne amintesc de maeştrii quatrocento-ului italian sau de grafica albumelor de societate din secolul al XlX-lea. Altele, prin limbajul lor plastic, tind spre expresivitatea liniei din stampele japoneze (litografia color „Sanda", 1994).
 
Elena Karacenţev se află în permanentă căutare a noilor texturi. Reversul fişiilor de linoleum, asperităţile tapetelor, inelele anuale ale arborilor, bătătura ţesăturilor - iată doar cîteva exemple de texturi, existente în mod obiectiv, care, după acoperire cu vopsea, prin aplicare pe suprafaţa hîrtiei, formează structura variată a foilor. Această structură pur tac­tilă a imprimeului interferează organic cu imaginea propriu-zisă, realizată manual în diverse tehnici grafice - de la tuş sau litografie la linogravură sau acvaforte.
 
Hîrtia joacă un rol covîrşitor în creaţia Elenei Karacenţev. Achiziţionată la papetărie, comandată în mod special sau pregătită manual din cîrpe şi celuloză în cadrul a diverse work'Shop-un, coala de hîrtie nu este un recipient neutru pentru viitoarele imagini. Ea este acel fundament care conţine deja, în stare incipientă, latentă, opera de artă. Acest lucru este evident în lucrările din seriile „în alb" (2001) şi „Ritmuri" (2002). în ultimul caz graficiană a reuşit chiar să conjuge cu succes textura specifică a hîrtiei pregătite manual cu inedi­tul caligrafiei extrem-orientale. Textura hîrtiei pregătite special se simte foarte bine şi în lucrarea „Noapte albă" (2002). Originară din Sankt Petersburg, artista a reuşit, printr-un mi­nimum de mijloace, să sugereze atmosfera fantomatică a nopţilor albe din oraşul ei natal.
Nu ştim cu exactitate cum va evolua în viitor grafica Elenei Karacenţev. Examinînd însă prestaţia anterioară a graficienei, putem totuşi trage anumite concluzii. Cred că autoarea nu va înceta să experimenteze în domeniul tehnicilor şi tehnologiilor artei grafice. Se prea poate că autoarea va descoperi noi motive şi teme preferate pentru viitoarele ei serii. Şi - lucrul cel mai important - cred că Elena Karacenţev va păstra şi mai departe nealterată ţinuta înalt intelectuală a demersului ei artistic.
 
Constantin I. Ciobanu
 
În grafica Elenei Karacenţev se constată o viziune poetică adusă la limita dintre realism şi suprarealism. Inspirîndu-se din lumea formală şi spirituală a picturii egiptene, orientale, din poezia lui G. Lorca, ea creează compoziţii de un simbolism plurivoc (serialul „A mezza voce").
Starea emoţională pe care o degajă desenele ei este aceea a unor nelinişti existenţiale, a unor gînduri grave asupra condiţiei umane şi a propriei condiţii. Dramatica alăturare a suprafeţelor de alb şi negru, confruntarea dintre lumină şi umbră cpnferă imaginii un rost deosebit. Învăluite în mister personajele „dramelor" montate de Elena Karacenţev transpun tensiunea lumii pe care sînt chemate să o interpreteze. O tristeţe disimulată putem sesiza şi în compoziţiile din ciclul „Plimbările unui cîine negru".
Într-o perfectă rezonanţă tematică şi vizuală cu ansamblul de opere grafice se află şi o serie de picturi realizate de Elena Karacenţev.

E. Barbas,
doctor în studiul artelor, 2006

Multiple şi nebănuite posibilităţi de cunoaştere a lumii în general şi, în particular, a diverselor culturi şi civilizaţii de pe mapamond. A gasit un teren propice de afirmare prin intermediul graficii, iar în ultimul timp prin intermediul tematicii filatelice.
Elena Karacenţev caută să găsească "partea cealaltă" a lucrurilor, emoţiilor şi gândurilor. Lucrările ei, se remarcă prin unitatea spontanietăţii cu rafinamentul tehnic. Ele ne mărturisesc nu atît intenţia autoarei de a şoca sensibilitatea spectatorului, sau de-al atrage prin amuzament, cît mai curînd crearea unei lumi supraindividuale în care nu este permis să intrăm. Compoziţiile ei pline de ambiguitate, de o mare invenţie a asociaţiilor figurative sînt capabile la fel ca şi art-obiectul să evoce realitatea de olo de aparente.
 
E. Barbas,
doctor în studiul artelor, 2006
Legături externe
Copyright © 2017 arta.md Toate drepturile rezervate.       Webdesign: sGallery